Activitatea bibliotecilor publice

Activitatea bibliotecilor publice

Indicatori de performanta

Indicatori de performanta

Activitatea bibliotecilor din România în anul 2006

 Activitatea bibliotecilor din România în anul 2006. Biblioteci publice Raport statistic anual Indicatori de performanţă Raport statistic anual Biblioteci academice Raport statistic anual Biblioteci universitare Raport statistic anual Biblioteci şcolare Raport statistic anual Indicatori de performanţă

Starea bibliotecilor publice din România în anul 2002

Anul 2002 a fost primul an în care toate tipurile de biblioteci din România au raportat aceleaşi categorii de date statistice după un model unitar. Au făcut acest exerciţiu peste 5.300 de biblioteci. Caracterizarea etapei de colectare şi comunicare a datelor statistice: s-a realizat cel mai mare număr de respondenţi; cu excepţia Bibliotecii Judeţene Mehedinţi, toate celelalte 40 de biblioteci judeţene au transmis datele statistice; a existat o mai mare corectitudine a datelor communicate; 15 biblioteci judeţene au completat doar parţial Raportul Statistic Anual 2002: Alba, Argeş, Bihor, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Ilfov, Mureş, Prahova, Sibiu, Vaslui; s-a menţinut încă practica de a comunica separat situaţia bibliotecilor municipale şi a bibliotecilor orăşeneşti ceea ce a îngreunat centralizarea datelor; unele biblioteci judeţene au folosit Raportul Statistic Anual 2001: Argeş, Constanţa, Covasna; referitor la colectarea şi comunicarea datelor financiare s-a constatat: absenţa lor totală în judeţele: Botoşani, Covasna, Dâmboviţa, Mureş, Prahova, Vaslui (pentru bibliotecile municipale/orăşeneşti şi comunale); absenţa veniturilor deşi există cheltuieli; absenţa cheltuielilor pentru achiziţia de documente din venituri proprii şi alte venituri deşi există achiziţie de documente din alte surse; cheltuieli mai mari decât veniturile; comunicarea sumelor în milioane sau miliarde în loc de mii lei; sume nerotunjite; operaţiuni de adunare neverificate..   PRINCIPALELE MĂSURĂTORI DE PERFORMANŢĂ prezentare comparativă 2001 - 2002 RESURSELE de care au dispus bibliotecile publice au înregistrat diferenţe minime faţă de anul 2001, cu plusuri şi minusuri uşoare, determinate de o nesemnificativă creştere a resurselor financiare. Numărul de biblioteci publice a fost de 2796, cu 18 mai puţine decât în anul 2001 şi cu 155 mai puţine decât numărul unităţilor administrative existente în România. În 18 judeţe au existat municipii/oraşe şi comune fără biblioteci publice (vezi anexa). Principalele cauze: lipsa fondurilor pentru asigurarea condiţiilor de funcţionare; nerespectarea Legii 334/2002; dezinteres din partea bibliotecilor judeţene; ineficienţa serviciului metodic. Numărul punctelor de servicii a fost de 3162, cu 28 mai puţine decât în anul 2001. Corelat cu dinamica populaţiei, numărul de locuitori care revine per punct de servicii este mai mic decât în anul 2001 pentru bibliotecile judeţene (27.871/33.000), pentru bibliotecile municipale şi orăşeneşti (14.185/16.000) şi uşor crescut pentru bibliotecile comunale (3.912/3.779).. Colecţiile bibliotecilor au totalizat 49.675.032 documente, cu o creştere de 326.688 faţă de anul 2001. Proporţia diferitelor categorii de documente în structura colecţiilor nu a înregistrat modificări. Predomină în continuare cartea şi publicaţiile seriale în proporţie de 98,72%. Achiziţia de documente a fost de 843.482, cu 197.270 mai puţin decât în anul 2001. Raportat la necesarul prevăzut de Legea bibliotecilor, achiziţia a fost nesatisfăcătoare.. Principalele cauze: alocare bugetară insuficientă; diminuarea fondurilor alocate de Ministerul Culturii şi Cultelor pentru dotarea cu carte a bibliotecilor publice; preţul mare al cărţilor.. Peste 34% din cărţile achiziţionate au provenit din venituri proprii, sponsorizări, donaţii, proiecte. Structura achiziţiei după categoria documentelor: cărţi şi publicaţii seriale: 98,13% faţă de 77,94% în 2001; manuscrise: 0.02% faţă de 0.6% în 2001; documente audiovizuale: 0,94% faţă de 1,03 în 2001; CD-ROM-uri: 0.14% faţă de 0,15% în 2001; alte documente: 0,71% faţă de 0,64% în 2001.. Personalul bibliotecilor a fost de 5.369 angajaţi, din care: 4.697 personal de specialitate; 298 personal administrativ; 374 personal de întreţinere.. Faţă de anul 2001, numărul personalului a crescut cu 112 angajaţi.. Resursele financiare de 15.204.337 Euro au fost asigurate în proporţie de 98,20% din finanţare bugetară. Faţă de anul 2001 au crescut cu 1,20% (203.161 Euro).. Pe categorii structura cheltuielilor se prezintă astfel: cheltuieli curente: 88,81% faţă de 89,45% în 2001; cheltuieli de capital: 11,19% faţă de 10,55% în 2001. Structura principalelor cheltuieli curente se prezintă astfel: cheltuieli pentru personal: 70,82% faţă de 72,85% în 2001; cheltuieli pentru achiziţii: 10,58% faţă de 10,39% în 2001.   FACILITĂŢI ŞI SERVICII Procentul din stoc oferit în acces direct a fost de 68,76%, cu 5% mai mic decât în anul 2001.. Pe categorii de biblioteci situaţia se prezintă astfel: Biblioteci judeţene: 48,78% faţă de 42,1% în 2001; Biblioteci municipale şi orăşeneşti: 58,63% faţă de 79% în 2001; Biblioteci comunale: 88,4% faţă de 96,4% în 2001.. Principalele cauze: raportarea numărului de documente oferite în acces direct nu se face cu exactitate (în cadrul bibliotecilor există diferenţe de raportare de la un an la altul); desfiinţarea unor puncte de servicii.. Procentul de înregistrări catalografice în sistem automatizat a fost de 9,43%, cu o creştere nesemnificativă de 0,52% faţă de anul 2001. Numărul total de computere a fost de 1337 din care 405 conectate la Internet. Raportat la populaţia României revine: 1 computer la 16.229 locuitori; 1 computer conectat la Internet la 53.576 locuitori. În această situaţie apreciem că gradul de implicare a bibliotecilor publice în susţinerea Societăţii informaţionale este foarte redus.   UTILIZARE ŞI UTILIZATORI Utilizatorii înscrişi: 2.652.539 reprezentând 12,22% din totalul populaţiei faţa de 9,12% în anul 2001.. Numarul utilizatorilor înscrişi a crescut cu 3,10% faţa de primul an de raportare (2001).. Principalele cauze: eliberarea permisului unic cu utilizare la toate punctele de servicii şi cu valabilitate de 5 ani; scaderea populaţiei ţinta.. Există mari diferenţe între biblioteci în ceea ce priveşte raportarea utilizatorilor înscrişi pentru că: nu au început toate înscrierea unică în anul 2001; nu se înţelege încă diferenţa între utilizatorul înscris şi utilizatorul activ; nu se ţine o evidenţă clară a acestor categorii de utilizatori.. Tranzacţiile de împrumut au fost de 36.682.966, cu o creştere de 358.734, mult mai mica faţă de anul 2001 (1.166.893). Principalele cauze: discrepanţe mari în modul de contorizare a tranzacţiilor de împrumut; achiziţia mică de documente. Vizitele la biblioteca: 16.530.001 în scadere cu 360.883 faţa de anul 2001.. Principalele cauze: discrepanţe mari în modul de contorizare a vizitelor; achiziţia mică de documente..   CONCLUZII resursele alocate bibliotecilor au fost insuficiente raportat la nevoile utilizatorilor; facilităţile şi serviciile oferite de biblioteci nu s-au dezvoltat foarte mult; utilizarea bibliotecilor a fost în scadere deşi numarul de utilizatori înscrişi a crescut; contribuţia bibliotecilor la dezvoltarea Societăţii informaţionale este foarte scăzută; majoritatea bibliotecilor utilizează o metodologie unitară de colectare şi raportare a datelor statistice.   Director, DOINA POPA Biblioteca Judeţeană �Octavian Goga" Cluj

Starea bibliotecilor publice din România 2001

Starea bibliotecilor publice din România O radiografie a anului 2001 STATISTICA DE BIBLIOTECĂ ÎN ROMÂNIA Perioada anilor 1998-2002 a fost favorabilă unor schimbări majore în ceea ce priveşte statistica de bibliotecă, modul de colectare şi de comunicare a datelor, dezvoltarea indicatorilor de performanţă şi utilizarea lor în evaluare, promovarea unei terminologii unitare, practicarea comparaţiilor. Caracterizarea etapei s-a desfăşurat o activitate susţinută de colectare şi comunicare a datelor statistice; s-a trecut la colectarea în sistem automatizat a datelor statistice; este adoptat şi se utilizează standardul ISO 2789 pentru Statistică de Bibliotecă; se utilizează standardul ISO 11620 pentru Măsurători şi Indicatori de Performanţă; s-a desfăşurat un program special de cercetare pentru statistică de bibliotecă şi indicatori de performanţă: Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice - PROBIP 2000; din 1998 România participă la Proiectul European LIBECON pentru statistică de bibliotecă; Comisia Naţională a Bibliotecilor, organism nou creat, prevăzut de Legea Bibliotecilor, are atribuţii speciale în ceea ce priveşte statistica de bibliotecă şi evaluarea performanţei; în asociaţiile profesionale (ANBPR, ABIR, ABIDOB, ABBNR) există comisii de statistică coordonate de Comisia de Statistică a Federaţiei Asociaţiilor de Bibliotecari din România; există preocupări constante din partea asociaţiilor de bibliotecari pentru adaptarea statisticii de bibliotecă la schimbările apărute în biblioteci; datele şi informaţiile statistice se utilizează tot mai mult în managementul de bibliotecă. Ce avem la dispoziţie? Avem date statistice care acoperă: toate tipurile de biblioteci publice în perioada 1991-1999, 2001; bibliotecile universitare şi Biblioteca Naţională a României în anul 2001; bibliotecile publice din ţările UE şi CEE în anul 2000. Avem instrumente de colectare a datelor statistice: modulul de statistică integrat softului de bibliotecă TINLIB; Caietul de evidenţă a activităţii de bibliotecă şi Registrul de Mişcare a Fondurilor adaptate etapei actuale. Avem măsurători şi indicatori de performanţă specifici: indicatorii de performanţă principali (17) se utilizează la nivel naţional pentru evaluarea şi compararea activităţii bibliotecilor publice. indicatorii de performanţă secundari (12) se utilizează la nivel local, de către fiecare bibliotecă publică pentru o evaluare mai aprofundată a activităţii. Unde ne aflăm? Prin etapele parcurse, în România s-a realizat: adaptarea statisticii de bibliotecă la stadiul actual de dezvoltare al bibliotecilor; armonizarea statisticii de bibliotecă cu cerinţele standardelor internaţionale; utilizarea statisticii ca instrument managerial; PRINCIPALELE MĂSURĂTORI DE PERFORMANŢĂ (1999, 2001) Resursele de care au dispus bibliotecile publice în anul 2001 pun în evidenţă tendinţele care s-au manifestat. S-a constatat o scădere a numărului de biblioteci publice (2.814) faţă de anul 1999 cu 70. Acesta a fost un fenomen frecvent întâlnit în mediul rural unde din lipsa fondurilor pentru salarizarea personalului s-au închis temporar ori s-au desfiinţat biblioteci comunale. Numărul punctelor de servicii (3.190) a crescut cu 33 prin înfiinţarea de filiale noi sau puncte de împrumut în satele aparţinătoare comunelor. Decalajul între tipurile de biblioteci publice este foarte mare. Pentru bibliotecile judeţene revine un punct de servicii la 33.000 locuitori, pentru bibliotecile municipale şi orăşeneşti la 16.000 locuitori, iar pentru bibliotecile comunale la 3.779 locuitori. Colecţiile bibliotecilor publice au crescut cu 907.439 totalizând 49.348.344 documente. Cauzele principale ale acestei creşteri sunt achiziţia sporită de documente şi cantitatea mică de documente eliminate. Dacă analizăm structura colecţiilor după categoria documentelor pe care le conţin: 98,72% sunt cărţi şi publicaţii seriale, 0,14% manuscrise, 0,62% documente audiovizuale, 0,1% CD-ROM-uri, 0,48% alte documente. Această structură pune în evidenţă caracterul tradiţionalist al colecţiilor. Achiziţia de documente (1.040.752) a înregistrat o creştere de 247.137 documente. Este un fapt apreciabil. Tendinţa a fost mereu crescătoare în ultimii 12 ani chiar dacă creşterile au fost mici. Principalele cauze ale creşterii sunt: preocuparea bibliotecilor de a găsi şi alte surse de finanţare în afară de cele de la buget; Programul Ministerului Culturii şi Cultelor de dotare cu carte a bibliotecilor publice; obţinerea de fonduri din proiecte. 12,78% din fondurile destinate achiziţiei au provenit din alte surse de finanţare decât cele bugetare. Proporţia în care au fost achiziţionate diferitele categorii de documente diferă de proporţia în care sunt ele reprezentate în colecţii: 77,94% sunt cărţi şi publicaţii seriale, 0,6% manuscrise, 1,03% documente audiovizuale, 0,15% CD-ROM-uri, 0,64% alte documente. Accentul se deplasează vizibil şi spre asigurarea altor surse de informare în afara celor pe suport de hârtie: documente audiovizuale şi documente electronice. Personalul bibliotecilor a fost de 5.257 angajaţi din care 4.475 bibliotecari, 66 informaticieni şi 716 alt personal. Faţă de anul 1999 numărul personalului angajat a crescut cu 276 din care 95 bibliotecari şi 18 alt personal. Resursele financiare (15.001.176 Euro) au crescut cu aproape 50% şi au fost asigurate în proporţie de 97% din finanţare bugetară. 89,45% au fost folosite pentru cheltuieli curente şi 10,55% pentru cheltuieli de capital. În cadrul cheltuielilor curente, ponderea cea mai mare o au cheltuielile de personal 72,85%. Doar 10,39% reprezintă cheltuielile pentru achiziţii. Facilităţi şi Servicii Conform chestionarului LIBECON s-au reţinut trei aspecte: Procentul din stoc oferit în acces liber (73,8%) a crescut cu 9% Procentul ridicat îl dau bibliotecile comunale în care 96,4% din fond se află în acces liber. Bibliotecile municipale şi orăşeneşti oferă 79% din fond în acces liber iar bibliotecile judeţene doar 42,1% pentru că aici se manifestă şi o acută lipsă de spaţiu. Procentul de înregistrări catalografice în sistem automatizat (9,11%) a fost în creştere cu 1,3%. Anul 1992 a fost primul an în care a început constituirea bazelor de date în bibliotecile judeţene şi s-au realizat 0,23% înregistrări. În zece ani creşterile au fost constante dar numai în bibliotecile judeţene care au dispus de tehnică de calcul. Staţiile de lucru pentru utilizatori (288) au crescut cu 189 Pentru România, în condiţiile economice şi financiare ale acestor ani, este bine că există o creştere şi lucrurile se mişcă în sensul bun. În 1993 existau doar 3 staţii de lucru pentru utilizatori iar acum tot mai multe biblioteci municipale şi orăşeneşti dar şi comunale dispun de calculatoare şi de acces la Internet. Din cele 288 staţii de lucru, 114 sunt conectate la Internet. Conform Legii, bibliotecile au rol strategic în dezvoltarea societăţii informaţionale şi programele care se vor stabili, în funcţie de strategia naţională adoptată, vor asigura tehnologia necesară îndeplinirii acestui �rol". Utilizare şi Utilizatori Utilizatorii înscrişi (2.046.676) au reprezentat 9,12% din populaţia ţării, în scădere cu 22.335 faţă de anul 1999. Această scădere s-ar putea explica prin faptul că începând cu anul 2001 bibliotecile publice au trecut la eliberarea unui permis unic, valabil la toate punctele de servicii, eliminându-se astfel �înscrierile multiple". Permisul are valabilitate 5 ani. Tranzacţiile de împrumut (36.324.232) au crescut cu 1.166.893. Sub acest aspect anul 2001 a fost un an bun. Utilizarea bibliotecilor pentru împrumutul documentelor este mare. Vizitele la bibliotecă (16.890.884) au crescut cu 937.885. Ele includ atât utilizarea directă a bibliotecii cât şi utilizarea de la distanţă prin telefon, fax, poştă. Foarte puţine biblioteci au pagină Web şi nu există încă deprinderea contorizării acestor vizite. CONCLUZII resursele alocate bibliotecilor sunt insuficiente; facilităţile şi serviciile oferite sunt adecvate dar insuficiente; utilizarea bibliotecilor este în creştere; impactul bibliotecilor în societate sub aspectul numărului de utilizatori nu este suficient de mare; majoritatea bibliotecilor utilizează o metodologie unitară de colectare şi raportare a datelor statistice; se dezvoltă un management bazat pe instrumente de evaluare; s-au parcurs etape importante în adaptarea statisticii de bibliotecă la stadiul de dezvoltare al bibliotecilor; armonizarea cu practicile internaţionale este în mare parte realizată; datorită furnizării datelor România poate fi comparată cu alte ţări. DOINA POPA, Preşedinte Comisia pentru Statistică de Bibliotecă

Programul Naţional "Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice" - PROBIP 2000

Programul Naţional "Performanţe Româneşti în Bibliotecile Publice" - PROBIP 2000 Rezultatele obţinute şi impactul în managementul de bibliotecă Rezultate obţinute Conceperea şi generalizarea unui nou mod de raportare statistică în bibliotecile publice din România. Stabilirea categoriilor de date şi informaţii statistice care trebuie colectate de biblioteci. Crearea unor instrumente specifice de lucru: Caietul de evidenţă a activităţii de bibliotecă şi Registrul de mişcare a fondurilor adaptate după ISO 2789 pentru Statistica de bibliotecă, formularele de Raport statistic lunar/trimestrial şi Raport statistic anual pentru centralizarea datelor. Aceste instrumente de lucru conţin multe elemente noi: evidenţiază existenţa şi circulaţia tuturor categoriilor de documente nu numai a cărţilor şi periodicelor; contorizează solicitările pentru informaţii, referinţe şi pentru rezervarea de titluri; evidenţiază utilizarea bibliotecii de la distanţă; foloseşte clasificarea UNESCO pentru repartizarea documentelor împrumutate după conţinut, ceea ce permite corelarea achiziţiilor cu producţia editorială ş.a. Implementarea indicatorilor de performanţă ca instrumente manageriale de evaluare a activităţii de bibliotecă. Propunerea unor standarde naţionale pentru indicatorii de resurse şi recomadarea acestor standarde pentru a fi incluse în Legea Bibliotecilor. În privinţa alocării resurselor s-a inclus un mod diferit de evaluare faţă de reglementările existente în România care în cea mai mare parte determinau bibliotecile să crească la nesfârşit colecţiile, să devină aproape depozite de carte, pentru a putea creşte numărul de personal. Abordarea propusă de noi este cea europeană care recomandă alocarea resurselor în funcţie de mărimea populaţiei pentru care funcţionează biblioteca. Adoptarea terminologiei propuse de ISO 2789 pentru Statistica de bibliotecă şi ISO 11610 pentru Indicatori de performanţă şi generalizarea utilizării ei în mediul bibliotecar. Impactul Programului Probip 2000 în Managementul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" Cluj Utilizarea instrumentelor specifice create în cadrul programului în toate bibliotecile publice din judeţ, pentru o colectare adecvată de date. Corelarea politicii de achiziţii cu circulaţia documentelor şi cu producţia editorială. Realizarea unui echilibru între achiziţia documentelor şi eliminarea documentelor din colecţii în vederea obţinerii unei rate optime de înnoire a colecţiilor (10 ani). Orientarea achiziţiei spre alte tipuri de documente în afară de cele tipărite. Decizia de a proceda la înscriere unică, eliminarea permiselor duble, calitatea permiselor noi. Decizia de a urmări dimanica înscrierilor la bibliotecă într-o perioadă de referinţă de 5 ani; în primii 5 ani de aplicare a acestei metode (1996-2000) procentul utilizatorilor înscrişi la bibliotecă a crescut cu 14% (de la 9% la 23%) ceea ce schimbă radical situaţia în cazul unei comparaţii externe sau pentru solicitarea de resurse. Decizia de extindere a spaţiilor destinate publicului şi de extindere a ofertei de publicaţii în regim de acces liber în proporţie de 90%. Crearea unor servicii externe de bibliotecă la Spitalul de Recuperare din Cluj, Filiala Bibliosan şi la Penitenciarul Gherla. Formarea deprinderilor de utilizare a tehnicilor de măsurare a performanţei la personalul bibliotecilor din judeţ. Utilizarea indicatorilor de performanţă: - în evaluarea activităţii de bibliotecă în toate bibliotecile publice din judeţ; - în solicitarea resurselor de bibliotecă; - în comparaţii interne şi externe; - în luarea deciziilor manageriale; - în planificarea activităţii. DOINA POPA, Preşedinte Comisia pentru Statistică de Bibliotecă